Tuesday, July 18, 2006

Tot mai departe


Departe de mine gandul de a marturisi ceva...Ceva ce am uitat. Departe de mine gandul de a uita ce iti marturisesc acum si oricand. Departe de mine gandul de a uita amintirile ce se inlantuie in jurul meu, in mine, in ochii gandurilor mele. Departe de mine tot ce nu am inteles nicicand, iluzia de a le fi inteles. Departe de mine sufletul curat pangarit de soaptele tale, lovit de ideile tale perpetue, alinat de recele-ti suras din colt in colt. Departe de mine zambetul tradator si toate panzele ce le creeaza. Departe de tine gandul meu. Departe de tine simitirea-mi ce se inalta, si coboara, si se tot inalta. Mult prea indepartata. Departe de tine firele de praf ce se aduna si nu poti sa le spulberi. Aproape de mine sunt eu.

1 comment:

Anonymous said...

De fapt totul e departe de tine ..nu numai exteriorul ci si interiorul caci si el te dezamageste atunci cand exterirul nu il satisface.Reactionam in doua directii atat de diferite si la care ripostam totusi cu aceasi forta.Departarea inceteaza sa existe ,timpul se suprima si spatiul ingheata....atunci lasi totul balta si lovesti nu doar in altii ci si in tine.Nici macar introspectia nu mai prezinta eficacitate....lovesti si punct