Maybe I'm crazy...

I remember when I lost my mind...
Ce nu-mi pot aminti este cum as putea sa o recapat. Pana atunci imi dezlantui nebunia de a gandi la lucruri greu de inteles sau...de a nu gandi. Ma bucur de lucruri la care acum ceva vreme nici nu as fi visat. Sunt superficiale.
Dar cum altfel sa-mi definesc nebunia?
I remember when I lost my mind...
Dar nu-mi mai amintesc cum s-a intamplat. Cred ca un dram de plictiseala crescanda mi-a oferit nebunia. Cand nici vizionarea unui film nu ma mai incanta, nici discutiile pe mess nu-mi mai trezesc interesul...Cand si vremea a inceput sa se joace. Si cand doar radio-ul se mai face auzit... Ce mizerie!
Vad un nou curent la vesnicii mei prieteni pe mess...Cum ca ne nastem singuri, traim singuri si murim singuri. Contrazice titlul unui episod din LOST - "Live together, Die alone!". Doar partial. Adevarul e...pe undeva pe la mijloc. Pentru ca nu avem timp si nici posibilitatea de a descoperi tot. Mai sunt si oameni fericiti.
Nu ne nastem singuri, caci mai e pe acolo un medic si vreo asistenta. Plus parintii pentru care traim o buna parte din viata. Caci daca s-au iubit, noi am aparut, le datoram viata. De parca ar fi si ceva de datorat. Nu ne nastem in Heaven.
Dar dupa ce sfarsim si sa mai traim pentru parinti...Ne chinuim sa ne gasim un rost. Pana una alta procream si noi si traim pentru copii. Eventual pentru partener, ca sa nu ajungem si in divort, ca te pune societatea la zid. Wow! Cam multe de comentat.
Si totusi viata e unica. Pana la urma ar cam fi normal sa ne-o traim dupa bunul plac si...singuri. Dar faptul ca suntem fiinte sociabile (mai mult sau mai putin) si inca de mici ni se impregneaza ideea traiului in societate, tanjim dupa afectiune, suport moral, dragoste si...viata altora. Ideea de a detine controlul ne impinge spre a controla vietile altora. Celor apropiati. Probabil de aici se naste tendinta de a schimba persoana de langa, exceptand faptul ca saracul are si el aceeasi viata unica si amarata ca si tine.
Avem nevoie de altii? Poate ar fi momentul sa incetam a ne mai plange ca suntem singuri.
Poate ca nu stiu ce spun/scriu acum.
Maybe I'm crazy...